Austria a refuzat Statelor Unite utilizarea spațiului său aerian pentru misiuni militare legate de războiul din Iran, după cum a confirmat joi Ministerul Apărării de la Viena. Decizia nu a venit ca o surpriză pentru cei care înțeleg arhitectura constituțională a acestui stat mic din centrul Europei — dar rezonanța ei politică este uriașă, într-un moment în care NATO scârțâie, Trump amenință și continentul se vede nevoit să aleagă între loialitate față de Washington și propria conștiință juridică.
Austria interzice avioanelor SUA care ataca Iranul sa îi survoleze spațiul aerian
Motivul invocat de ministerul austriac este Legea neutralității, piatra de temelie a identității naționale austriece de după 1955. Concret, legislația prevede că orice zbor militar străin necesită o cerere individuală, cu declararea explicită a scopului și a rutei — iar când contextul implică un conflict armat activ, răspunsul Vienei este invariabil: refuz.
Câte cereri exacte au venit din Washington nu a fost precizat — purtătoarea de cuvânt a ministerului a spus doar că au fost „câteva”, și că fiecare caz este analizat în coordonare cu Ministerul de Externe. Deja în Războiul din Irak din 2003, precum și în alte operațiuni anterioare din Orientul Mijlociu, Viena adoptase poziții similare, restrictionând sau refuzând cereri comparabile. Austria nu improvizează — ea aplică o doctrină cu rădăcini adânci, pe care o consideră parte inseparabilă din ce înseamnă să fii stat austriac.
Un refuz cu voce politică
Decizia tehnică a ministerului a primit rapid ecou în scena politică internă. „Aceasta este o politică de neutralitate autentică”, a comentat Matthias Zauner, secretarul general al ÖVP din Austria Inferioară. Opoziția a mers și mai departe: liderul SPÖ din Austria Inferioară, Sven Hergovich, a cerut guvernului să nu aprobe niciun zbor al armatei americane spre Golf — nici zboruri de transport, nici sprijin logistic — „exact așa cum fac Spania, Franța, Italia și Elveția.
Acest război dăunează intereselor economice austriece, Europei ca întreg și păcii mondiale”, a spus el citat de ORF. Formularea e revelatoare: nu e vorba doar de principiu juridic, ci și de calcul economic și geopolitic. După peste 70 de ani, majoritatea austriecilor susțin menținerea neutralității și rămân împotriva implicării în alianțe militare precum NATO. Guvernul de la Viena știe bine că, pe acest subiect, opinia publică e compactă.
Europa închide cerul, Trump amenință cu NATO
Austria nu e singură. Spania a blocat spațiul aerian pentru zboruri militare legate de conflictul cu Iranul, iar Italia a refuzat mai multor aeronave americane aterizarea pe un aeroport militar din Sicilia.
Citiți și: Război: Italia refuză SUA folosirea bazei aeriene de la Sigonella
Franța a blocat în cazuri individuale survolurile cu echipament militar spre Israel, iar Elveția a respins mai multe cereri americane, aprobând totuși zboruri de tranzit fără legătură directă cu conflictul. România în schimb a pus baza aeriană de la Constanța la dispoziția armatei americane, pentru scopul explicit al războiului din Iran.
Vezi mai multe: România în război, cererea SUA a fost acceptată de către CSAT. Vin americanii!
Tabloul european e cel al unei rezistențe tăcute, dar coordonate, față de un război pe care nicio capitală de pe continent nu l-a dorit. Donald Trump s-a arătat furios că aliați NATO precum Italia și Spania nu sprijină efortul de război și a amenințat miercuri cu retragerea SUA din Alianță. Secretarul de stat Marco Rubio a mers pe aceeași linie, afirmând că SUA „vor trebui să reexamineze” relația cu NATO după încheierea conflictului. Numai că, între retorică și decizie politică reală, distanța rămâne considerabilă — iar Europa pare să fi înțeles că poate suporta presiunea, cel puțin deocamdată.