Austria, de la 1 ianuarie, noile reguli AMS lovesc în plin. Șeful AMS, Johannes Kopf, lansează un nou semnal de alarmă într-un moment sensibil pentru piața muncii din Austria. Într-un interviu acordat cotidianului Kurier, acesta vorbește deschis despre abuzurile din sistem, riscul creșterii șomajului în lunile de iarnă și efectele noilor măsuri care vor lovi direct mii de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
Austria, de la 1 ianuarie, noile reguli AMS lovesc în plin
Kopf atrage atenția asupra unei practici devenite tot mai frecvente: companii care își trimit personalul în șomaj pentru doar câteva săptămâni, urmând să-l reangajeze ulterior. Totul, spune el, se întâmplă în „înțelegere perfectă” cu angajații. În unele firme, lunile de decembrie sunt pur și simplu evitate: „Nu luăm comenzi, nu avem oamenii necesari”, ar fi mărturisit direct unii manageri, scrie heute.at.
În același timp, avertizează că îmbunătățirile din piață sunt „timide”. Industria rămâne blocată, afectată de războiul din Ucraina, de incertitudinile globale și de potențialele taxe comerciale impuse de administrația Trump. Iar prognoza pentru 2026 este departe de a oferi optimism: economia ar urma să crească doar cu aproximativ 1%.
>>> Citiți și: A intrat în vigoare noua regulă AMS – aceasta schimbă lucrurile pentru TOȚI șomerii din Austria
De la începutul lunii ianuarie intră în vigoare una dintre cele mai controversate măsuri AMS: interdicția de a avea un Zuverdienst pentru majoritatea persoanelor aflate în șomaj. Aproximativ 10.000 până la 12.000 de oameni vor fi obligați să renunțe la veniturile lor suplimentare, estimează Kopf. În prezent, Austria are în jur de 25.000 de șomeri angajați cu „minijoburi”, dintre care un sfert sunt persoane peste 50 de ani.
Accelerarea reintegrării
Măsura urmărește accelerarea reintegrării în locuri de muncă full-time, dar creează dezechilibre serioase în domenii sensibile: artiști, lucrători culturali, fondatori de start-up-uri, persoane care lucrează la deszăpezire sau programe pentru reintegrarea celor ieșiți din detenție. Pentru aceștia, venitul suplimentar este o necesitate, nu un artificiu.
Totuși, Kopf insistă că noua regulă va genera și un „efect unic de legalizare”, în special în gastronomie, unde există cazuri în care angajații muncesc peste limita muncii minore, iar angajatorii folosesc contractele de tip mini-job ca paravan pentru ore suplimentare nedeclarate.
„Nu există joburi de 600–700 de euro” – iar asta creează probleme
Discuția despre munca minoră deschide o altă rană a pieței muncii: lipsa locurilor de muncă cu salarii mici, dar declarate complet. „În Austria, practic nu există joburi cu 600 sau 700 de euro salariu, pentru că ar deveni automat locuri de muncă cu asigurare completă. Acesta este un efect negativ în sistem”, explică Kopf.
Autoritățile vor intensifica verificările alături de Finanzpolizei și, potrivit șefului AMS, au existat deja suspendări ale ajutorului de șomaj și amenzi în cazurile în care munca minoră era, de fapt, muncă nedeclarată. Interesant este că multe companii au preferat ulterior să își angajeze cu normă întreagă persoanele vizate de controale.
Bugetul AMS rămâne stabil pentru 2026, la 1,51 miliarde de euro, însă 2027 se anunță complicat. „Există un risc serios de buget de austeritate”, avertizează Kopf, care spune că o decizie politică timpurie este crucială, altfel efectele vor fi dure.
Există, totuși, și un motiv de optimism: AMS-Jugendcollege. Programul pentru tineri oferă rezultate excelente. Din cei 5.000 de participanți de anul trecut, 25% au intrat deja în câmpul muncii, iar 45% urmează forme de pregătire profesională. Pentru 70% dintre tineri, proiectul a însemnat o schimbare reală de direcție.