Sari la conținut

Asiaticii, soluția de avarie pentru industria ospitalității: „Cum să îi explic unui bucătar din Pakistan ce înseamnă omletă ţărănească”

11/05/2021 14:03 - ACTUALIZAT 11/05/2021 14:04

Criză acută de forţă de muncă în România. În vara care se apropie, la terase și restaurante românii ar putea fi serviți de tot mai mulți străini: pakistanezi, nepalezi sau thailandezi.

În timp ce se relaxează măsurile, și industria ospitalității se pregătește să primească mai mulți clienți, patronii localurilor se confruntă cu o criză de personal și sunt nevoiți să aducă muncitori din alte țări. Și asta pentru că în pandemie cei calificați s-au angajat în domenii mai puțin afectate de criză.

Costi Bertea este proprietarul unui restaurant din Braşov. Serveşte chiar el clienţii pentru că nu găseşte oameni să-i angajeze. Asta în condiţiile în care, de pildă, în 2019, avea o listă de aşteptare pentru că cererea era foarte mare. Acum face demersuri la AJOFM pentru a aduce din Pakistan doi ospătari, un barman şi un bucătar.

“De ce îmi e teamă mie, când vine un bucătar de al nostru putem să îl verificăm o zi două, îl văd în bucătărie cum se mişca, pe când de acolo ţi l-a adus şi ăla e, ţi-l poate schimba dacă nu e pe gustul meu, dar durează o să fie greu să ne înţelegem în limba engleză, să îi explici omului ce înseamnă omletă ţărănească”, spune proprietar restaurantului din Braşov pentru Ştirile Pro TV.

Şi Ştefan Gleveșanu are nevoie de 12 bucătari care vor veni din Nepal.

”Întotdeauna am preferat să lucrez cu oameni din ţară şi să ofer salarii destul de bune pentru acest domeniu, dar găseşti tot mai greu în ţară”, spune angajatorul.

Ca să poată angaja străini, patronii localurilor trebuie să le asigure cazare şi să plătească o taxă de peste o mie de euro firmelor de recrutare pentru fiecare muncitor. Aceştia vin gata şcoliţi.

“Majoritatea angajaţilor din acest sector s-au reprofilat, unii au plecat în străinătate, alţii s-au reprofilat pe plan local şi de aceea a fost nevoie să se suplinească din spaţiul non UE, din Sri Lanka şi Nepal”, declară Cristina Mihai, reprezentant firmă de intermediere forţa de muncă.

”Pe lângă efortul antreprenorilor, avem nevoie şi de un stimul de la stat pentru a atrage forţa de muncă. Avem şansa de a atrage o parte din cei care au lucrat înainte de criză în diaspora şi s-au întors acasă în pandemie”, afirmă Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hotaliere din România.

Mii de locuri de muncă sunt disponibile şi pe litoral. Aproape toate hotelurile şi restaurantele deschise au anunţuri de angajare. Se caută personal în recepţie, pentru restaurante, dar şi pentru terasele amenajate pe plajă. Cel mai mic salariu porneşte de la 2.350 de lei brut pentru o persoană fără calificare.

În prezent, în evidenţele agenţiei naţionale de ocupare a forţei de muncă, sunt 822 de oferte de muncă în domeniul ospitalităţii.

Dacă în 2019 industria ospitalităţii număra 400.000 de angajaţi, acum mai are doar 280 de mii. Cifrele de afaceri pentru firmele de profil au scăzut anul trecut cu până la 80 la sută.