Lidera landului Austria Inferioară cere sancțiuni mai dure pentru familiile care refuză integrarea în școli. Johanna Mikl-Leitner a subliniat necesitatea unor acțiuni urgente în fața lipsei de respect față de femei și a violenței în școli. „Marea majoritate a populației normale nu trebuie să fie tiranizată de o minoritate iresponsabilă. De aceea, trebuie să acționăm rapid”, a declarat Mikl-Leitner într-un interviu pentru APA.
Sancțiuni severe pentru lipsa de integrare
Politiciana ÖVP insistă asupra necesității unor sancțiuni mai dure pentru familiile care refuză integrarea. Mikl-Leitner a precizat că ani de „discuții și îndemnuri” nu au dat rezultate. „O mare parte a problemei o reprezintă părinții care nu le explică copiilor lor că în cultura noastră nu predomină legea pumnului, că trebuie să-i respecte pe ceilalți, că fetele și femeile sunt la fel de valoroase ca bărbații și că trebuie să vorbească limba germană”.
Potrivit politicienei, cei care suferă cel mai mult sunt profesorii și marea majoritate a părinților și elevilor, care își doresc doar un mediu școlar normal.
CITIȚI ȘI ► Noi reguli pentru călători la frontierele UE. Tot ce trebuie să știți despre noul sistem de control
Măsuri propuse
Pentru a combate această problemă, Mikl-Leitner propune ca întâlnirile între profesori și părinți să devină obligatorii în cazurile de comportament inadecvat, bullying, violență sau lipsă de dorință de integrare (de exemplu, refuzul conștient de a vorbi limba germană la cursuri sau absența fetelor de la anumite ore, cum ar fi înotul). (Continuă mai jos)
CITIȚI ȘI ► Copiii nu vorbesc germană? Amenzi și reducerea ajutoarelor sociale pentru părinții din Austria
În cazul în care părinții nu își îndeplinesc obligațiile, amenda maximă actuală de 440 euro ar trebui să fie crescută la 2.500 euro, iar pentru beneficiarii de ajutor social, ajutoarele ar putea fi reduse.
Fostul ministru de Interne susține, de asemenea, reducerea vârstei de răspundere penală de la 14 la 12 ani, o propunere susținută de ÖVP.
Card de plată pentru solicitanții de azil
În ceea ce privește cardul de plată pentru solicitanții de azil, Mikl-Leitner pledează pentru o soluție națională. Începând din iunie, un card de beneficii pentru refugiați este testat în Austria Inferioară. Cardul este în prezent utilizat în șase regiuni selectate din NÖ.
Citește și: Nehammer propune reguli mai dure pentru străini și responsabilitate penală de la 12 ani
„Oricine are nevoie de ajutor și sprijin îl va primi. Dar dacă cineva caută doar bani, face parte din grupul pe care nu trebuie să-l susținem și pe care, în cele din urmă, nu vrem să-l susținem. […] Dacă cineva părăsește țara noastră doar pentru că nu primește bani lichizi, nu am absolut nicio problemă cu asta”, a declarat Mikl-Leitner.