De câte ori ni s-a întâmplat să ne simțim fără chef, puțin distrași sau să nu percepem imediat un parfum? Este o senzație comună, aproape universală. Și totuși, există un mic detaliu, adesea trecut cu vederea în frenezia cotidiană, care ar putea ascunde un semnal mult mai important. Conform unor cercetări recente, un gest simplu, un miros familiar pe care nu îl mai recunoaștem, ar putea fi unul dintre primele semnale de alarmă ale unei boli care afectează milioane de vieți în lume. O schimbare aproape imperceptibilă, dar care ar putea dezvălui mult mai mult decât ne imaginăm.
Mirosul sub duș: un indiciu neașteptat
Imaginează-ți că ești la duș, aburul umple baia, iar parfumul săpunului tău preferat ar trebui să inunde aerul. Dar ce se întâmplă dacă, dintr-odată, nu mai simți acel miros? Potrivit doctorului Davangere Devanand, profesor de psihiatrie și neurologie la Columbia University, tocmai această dificultate de a recunoaște parfumul săpunului ar putea fi unul dintre primii indicatori ai Alzheimer.
Nu este vorba de o simplă scădere a mirosului cauzată de stres sau oboseală. Problema implică, de fapt, zone ale creierului esențiale pentru memorie, recunoaștere și funcții cognitive. Recunoașterea unui miros, chiar și unul atât de obișnuit precum cel al săpunului, activează zone cerebrale deosebit de vulnerabile în stadiile incipiente ale Alzheimerului. De aceea, o lipsă de percepție poate fi un semnal neașteptat, dar extrem de semnificativ.
Mulți tind să subestimeze această schimbare, atribuind-o vieții agitate sau unui simț al mirosului „obișnuit” cu anumite arome. Însă experții sunt clari: mirosul se poate modifica cu mult înainte de apariția clasicei pierderi de memorie. Este ca și cum creierul, în tăcere, ar trimite un mesaj pe care noi cu greu reușim să îl descifrăm.
Studiul care a făcut lumină asupra parfumurilor
Nu sunt doar simple ipoteze, ci concluzii bazate pe un studiu științific amplu. Publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, studiul doctorului Devanand a analizat capacitatea olfactivă a 647 de persoane fără demență, urmărite timp de aproximativ opt ani în cadrul Mayo Clinic Study of Aging.
Echipa a folosit Brief Smell Identification Test (BSIT), o metodă simplă și practică. Este vorba despre un carton care se zgârie și se miroase, cu 12 arome de recunoscut, împărțite între alimentare (căpșună, lămâie, ananas, cireașă, cuișoare, mentol) și nealimentare (precum săpun, piele, fum, gaz, liliac).
Rezultate surprinzătoare: un test simplu, dar puternic
Punctajul testului, de la 0 la 12, permite clasificarea nivelului de percepție olfactivă:
- ≤3 → anosmie (absența mirosului)
- ≤8 → miros afectat
- ≥9 → miros normal
Cercetătorii au corelat apoi aceste date cu alte evaluări cognitive, precum Blessed Information Memory Concentration Test (BIMCT), care măsoară memoria, orientarea, raționamentul și atenția, precum și cu rezonanțe magnetice și PET la amiloid.
Mirosul și Alzheimer: o legătură profundă
De-a lungul anilor, 102 participanți au dezvoltat un declin cognitiv, iar 34 au primit un diagnostic de demență. Revelația? Testul mirosului s-a dovedit a fi la fel de predictiv ca și imagistica pentru amiloid, dar cu un avantaj uriaș: este neinvaziv, rapid și ieftin. O adevărată revoluție pentru diagnosticul precoce!
Recunoașterea mirosurilor este un proces complex care implică diverse zone ale creierului, precum bulbii olfactivi, cortexul piriform și structurile legate de memorie, cum ar fi hipocampul. Tocmai aceste regiuni se numără printre primele afectate în stadiile inițiale ale Alzheimer.
Citește și: Greșeala pe care o fac mulți când își curăță ochelarii. Metoda simplă care chiar funcționează
De ce este atât de important un parfum familiar
Din acest motiv, o scădere bruscă a mirosului – care nu poate fi pusă pe seama infecțiilor, alergiilor, unor condiții temporare sau fumatului – poate indica un stres neurologic timpuriu. Săpunul, în special, este semnificativ din două motive:
- Este un miros cotidian, pe care creierul ar trebui să îl recunoască ușor.
- Nu este extrem de complex, astfel că dificultatea de a-l percepe sugerează un deficit important în procesarea senzorială.
Citește și: Aceste 5 obiecte familiare nu vor mai exista peste 50 de ani. Cel mai bine este să nu te atașezi de ele.
Un test simplu pentru un viitor mai liniștit
Jeffrey Motter, coautor al studiului, subliniază faptul că testele olfactive pot deveni un instrument esențial în medicina de familie, permițând identificarea riscurilor cognitive înainte de apariția simptomelor mai evidente. Integrate în controalele de rutină, ele ar putea:
- Favoriza un diagnostic mai timpuriu.
- Permite intervenții precoce.
- Ajuta cercetarea să identifice persoanele cu risc crescut.
- Sprijini familiile în observarea unor semnale care altfel ar trece neobservate.
Monitorizarea schimbărilor în percepția mirosurilor – în special a celor mai familiare – se poate transforma, așadar, într-un indicator prețios și accesibil pentru toți.
Importanța de a asculta micile semnale
Mulți dintre primii simptome ale Alzheimerului sunt subtile, aproape ascunse în rutina zilnică. Faptul că unul dintre posibilele semnale de alarmă poate apărea chiar într-un moment atât de intim precum dușul face ca acest aspect să fie cu atât mai surprinzător și demn de atenție.
Desigur, dificultatea de a recunoaște un miros obișnuit nu înseamnă automat că boala se va dezvolta. Însă, conform experților, merită atenție, mai ales dacă fenomenul persistă sau se agravează în timp. Să ne ascultăm corpul și micile schimbări poate face o diferență uriașă.