Ficatul este un organ extrem de important. Convertește nutrienții din alimente, îi stochează și îi eliberează în celule atunci când este necesar. Dar tocmai această abilitate poate deveni rapid o problemă cu excesul de grăsimi, zahăr și calorii de astăzi. Boala ficatului gras este o boală larg răspândită. Dacă este lăsată netratată, poate avea consecințe grave. O nouă abordare terapeutică a fost acum descoperită ca parte a unui studiu. (Continuă după fotografie)
Cum se dezvoltă boala ficatului gras non-alcoolic?
Dacă ficatul stochează prea multă energie sub formă de grăsime în ficat, poate apărea o așa-numită boală a ficatului gras non-alcoolic (NAFLD). Excesul de grăsime este stocat în țesut, ceea ce înseamnă că ficatul nu mai funcționează corect. Aproximativ 30% din populația lumii suferă de boală hepatică grasă non-alcoolică.
Citiți și ► Ce alimente rămân sigure pentru consum chiar și după expirarea termenului? Află lista surprinzătoare!
Boala hepatică non-alcoolică se dezvoltă de obicei treptat, ca o consecință a anilor de stil de viață nesănătos. Pe lângă o dietă bogată în grăsimi și zahăr, lipsa exercițiilor fizice, anumite medicamente și excesul de alcool joacă și ele un rol.Cu toate acestea, dacă consumul excesiv de alcool este principala cauză a bolii hepatice grase, medicii vorbesc despre boala ficatului gras alcoolic. Anumite tulburări metabolice și alte boli pot cauza, de asemenea, ficatul să devină foarte gras.
Dacă boala ficatului gras rămâne nedetectată, poate avea consecințe grave. În primul rând, țesutul hepatic se poate inflama și poate muri parțial. Ulterior, există un risc de ciroză hepatică și/sau cancer de ficat în cel mai rău caz.
Știința suspectează flora intestinală ca un factor de influență
Problema este: în prezent nu există un tratament eficient pentru boala ficatului gras non-alcoolic. Conform estimărilor actuale, cel mai bun antidot este o dietă mai sănătoasă, cu mai puțin zahăr și grăsimi și o reducere generală a grăsimii corporale. Cu toate acestea, de câțiva ani s-a bănuit că, pe lângă o dietă prea bogată în zahăr și grăsimi, în dezvoltarea bolii hepatice grase este implicată și o perturbare a microbiomului din intestin. Acest dezechilibru în flora intestinală ar putea rezulta și dintr-o dietă nesănătoasă – de exemplu o lipsă de fibre.
Citiți și ► Experții în somn avertizează: Evitați seara această funcție populară a telefonului
Prin urmare, cercetătorii din China, Germania și Finlanda au efectuat pentru prima dată un studiu randomizat mai amplu pentru a investiga dacă administrarea de amidon rezistent, o anumită fibră, poate degresa ficatul la om. Studiul a apărut în revista Cell Metabolism, conform T-online.de.
Alimente care pot reduce conținutul de grăsimi din ficat
Rezultatul: aportul zilnic de amidon rezistent la pacienții cu boală hepatică grasă non-alcoolică a redus depozitele de grăsime (mai precis trigliceride) din ficat cu aproape jumătate în decurs de patru luni: de la aproximativ 25 la sută la 13 la sută. În grupul de control, conținutul de grăsime a scăzut doar de la 24 la 21 la sută. De asemenea, enzimele hepatice ALT și AST s-au îmbunătățit.
Amidonul rezistent este un termen colectiv pentru toți carbohidrații care nu pot fi descompusi de enzimele digestive umane. În acest fel, ajung în intestin nedigerate sub formă de fibre și servesc drept hrană pentru bacteriile intestinale benefice. Amidonul rezistent este creat prin răcirea alimentelor cu amidon care au fost gătite, cum ar fi:
► cartofi
► orez
► anumite tipuri de porumb
► fidea
► leguminoase
► banane verzi
Datorită efectului pozitiv asupra valorilor hepatice – și din cauza efectelor în general sănătoase ale fibrelor – autorii studiului recomandă consumul unei cantități mari de carbohidrați sănătoși la fiecare masă.