Austria devine primul stat din Europa care lovește frontal fenomenul ambalajelor mincinoase („shrinkflation”), practica prin care produsele se micșorează ca volum, dar prețul rămâne același sau chiar crește. Parlamentul de la Viena a decis ca aceste modificări să nu mai poată fi mascate subtil în ambalaje aparent neschimbate. Legea votată obligă comercianții să marcheze vizibil, timp de 60 de zile, orice produs care a pierdut la cantitate fără să scadă la preț. Măsura vine după un val de nemulțumiri, plângeri și procese câștigate de consumatori împotriva marilor producători. Totul a devenit vizibil în detalii simple, dar grăitoare: sticle de detergent care nu mai sunt pline până la capac, pungi de chipsuri cu tot mai mult aer și tot mai puțin conținut, cutii de mâncare înșelător de voluminoase.
Ambalaje la fel, conținut mai puțin
Un exemplu devenit celebru în Austria este cel al unui detergent lichid dintr-un magazin din Viena, unde sticla părea identică la exterior, dar conținea doar 2,75 litri, deși ambalajul permitea trei litri. Situații similare au fost semnalate la detergenți, capsule pentru mașina de spălat vase, conserve, creme, chipsuri și hrană pentru animale. Consumatorii aveau impresia că plătesc același produs, la același preț, dar realitatea din coșul de cumpărături era alta.
Un moment decisiv a fost procesul intentat de Asociația pentru Informarea Consumatorilor din Austria împotriva companiei Iglo. Producătorul a redus cantitatea de somon congelat de la 250 la 220 de grame, păstrând ambalajul și prețul neschimbate. Curtea de Apel din Viena a decis că este vorba despre o practică comercială înșelătoare. Imediat după verdict, Iglo a revenit la cantitatea inițială, iar industria a primit un semnal clar: perioada „micșorării discrete” se apropie de sfârșit.
Austria ia măsuri drastice împotriva fenomenului
Pe 19 noiembrie, Consiliul Național al Austriei a votat în unanimitate legea care introduce etichetarea obligatorie a produselor cu ambalaje înșelătoare. Orice aliment sau produs din drogherii care își reduce conținutul, dar nu și prețul, va trebui să fie marcat timp de 60 de zile direct pe ambalaj, pe raft sau lângă preț. Consumatorul trebuie să vadă clar că produsul conține mai puțin decât înainte.
Amenzile pot ajunge, în caz de recidivă, până la 15.000 de euro. Legea se aplică marilor lanțuri comerciale, în timp ce micii comercianți independenți sunt exceptați de la aceste obligații, pentru a evita supraîncărcarea lor administrativă, conform Merkur.
Citiți și ► Substanțe chimice nocive descoperite în hârtia de copt: de ce să evitați să o folosiți
”O formă mascată de jefuire a consumatorului”
Inițiativa a fost susținută public de politicieni care au numit fenomenul o formă de abuz economic. Deputata social-democrată Julia Elisabeth Herr a declarat că shrinkflationul reprezintă „o metodă ascunsă prin care inflația este transferată direct pe umerii cumpărătorilor”. Legea a fost promovată în comun de partidele SPÖ, ÖVP și NEOS, într-un rar consens politic în jurul protecției consumatorului.
Sprijinul public a fost masiv, mai ales după ce tot mai mulți austrieci au realizat că plătesc mai mult, fără să primească mai mult. Pentru mulți, nu este vorba doar de bani, ci de încrederea pierdută în raftul magazinului. Nu toți specialiștii cred însă că legea va schimba fundamental situația prețurilor. Președintele Consiliului Fiscal din Austria, Christoph Badelt, avertizează că efectul asupra inflației va fi limitat. El susține că scopul real al legii este, mai degrabă, presiunea publică asupra marilor producători și comercianți pentru a deveni mai transparenți.
Modelul austriac este deja analizat în alte state europene, inclusiv în Germania, unde fenomenul shrinkflation este la fel de răspândit. Dacă legea va avea rezultate, nu este exclus ca etichetarea obligatorie să devină un standard european.