Cu toții suntem motivați de ceva ce ne dorim și ne dorim o serie de lucruri: faimă, realizare în carieră, bani, o mașină, o rochie. Oricare ar fi suntem motivați să îl obținem, pentru că simțim că ne va face fericiți. Ne întrebăm: ce mă poate face fericit? Neuroștiința a adus contribuții notabile în acest sens. Noile cunoștințe despre funcționarea creierului nostru au permis descoperirea câtorva „trucuri” pentru a încuraja fericirea în interiorul nostru. Pentru a fi cu adevărat eficiente, acestea trebuie plasate într-o perspectivă lungă de vedere a conștientizării de sine. Continuați să citiți mai jos
Pentru neurologii, creierul este cel care „produce” acel lucru pe care l-am numit „minte”. Mintea este ceva pe care creierul „face”. Creierul „este” sufletul nostru, mintea noastră. O concluzie care pune în criză profundă concepțiile noastre filozofice și teologice milenare, plecând de la gândirea lui Platon, părintele filosofiei occidentale și „inventatorul” sufletului, independent de trup, și deci nemuritor. Mintea deci „nu este altceva decât creierul” (S. Le Vay), „redusă” deci la un proces biologic, nu mai este o substanță imaterială, ci o substanță materială. Creierul dobândește o condiție de fericire dacă reușește să trăiască într-o stare de certitudine și stabilitate emoțională, scrie psicodvisor. Acest lucru îi evidențiază tendința de a căuta dovezi care să-i confirme ideile și de a le ignora pe cele care le contrazic. Căutarea dovezilor sau justificărilor care să ne valideze poziția și să contracareze cele care o infirmă este un mecanism cerebral numit „închidere cognitivă”. Continuați să citiți
Citește și: Ce înseamnă când o persoană ajunge întotdeauna la timp, conform psihologiei
Obiceiuri care te fac cu adevărat fericit
A avea ultimul cuvânt chiar și în chestiuni banale sau mărunte este ceva care creierului nostru „îi place mult”. Pentru că orice comportament de „închidere”, de „rezistență mentală” reprezintă o „recompensă”, o satisfacție, o recompensă psihologică. O zguduire de certitudine: „Opun, neg, refuz: deci sunt, exist”. Ceea ce ne ghidează în esență creierul sunt „modele prestabilite”. Fiecare situație nouă pune sub semnul întrebării un model mental stabilit. Creierul reacționează ca și cum ar fi o amenințare, activând amigdala, o structură sensibilă la pericole și la reacțiile noastre de anxietate sau frică. Creierul are o tendință spre homeostazie, are o nevoie disperată de stabilitate, de certitudine. Continuați să citiți
Citește și: Ce înseamnă când o persoană o întrerupe constant pe alta într-o conversație, conform psihologiei
Structura creierului nostru se poate schimba numai datorită experienței active, întărind sau permițând creșterea de noi conexiuni neuronale și influențând întregul sistem. Anxietatea, de exemplu, ca răspuns adaptativ la frică, într-o stare normală, servește la păstrarea siguranței individului. Dar dacă situațiile stresante continuă în timp, putem simți consecințe asupra sănătății noastre și asupra funcționării noastre relaționale. Ne putem simți obosiți, obosiți, neliniștiți. Este posibil să nu mai putem dormi bine, să avem probleme de memorie și de concentrare. Disconfortul ar putea degenera într-o stare de tristețe și depresie. Dar creierul nostru este modelat în funcție de acțiuni, experiențe și emoții și sentimente care ne dau putere, cum ar fi bucuria, dragostea, bunătatea și compasiunea, de exemplu, care duc rapid la o stare de fericire. Deci depinde de noi. Continuați să citiți
Citește și: Cele 9 semne că cineva nu este o persoană bună, chiar dacă pare foarte drăguță, conform psihologiei
Acestea sunt cele 4 obiceiuri care conform neuroștiinței te fac cu adevărat fericit
Potrivit neurologului american Alex Korb, un ritual de 4 practici simple este suficient pentru a-ți îmbunătăți viața și a fi fericit. Prima: Întrebați-vă „Pentru ce trebuie să fiu recunoscător astăzi”. În cartea sa, profesorul Korb explică cum uneori aproape că pare că creierul nostru nu vrea să fie fericit. De fapt, se poate întâmpla să ne simțim vinovați sau rușinați. Indiferent de crezi sau nu, sentimentul de vinovăție, rușine, precum și mândria activează regiunea „recompensă” a creierului. Pe termen scurt, îngrijorarea ne face să ne simțim mai bine, deoarece simțim că facem ceva pentru a ne remedia problemele. Totuși, pentru a găsi soluții reale la anxietate, trebuie să stârnim sentimentul de recunoștință întrebându-ne: „De ce ar trebui să fiu recunoscător astăzi?”. A fi recunoscător cuiva stimulează creierul să se concentreze asupra aspectelor pozitive, stimulează reacțiile biologice și duce la producerea de dopamină și serotonină, care sunt neurotransmițătorii bunei dispoziții. Continuați să citiți
Citește și: Culorile pe care cei mai puțin inteligenți aleg să le îmbrace, conform AI
Numiți emoțiile negative. De multe ori încercăm să ascundem motivele disconfortului nostru față de noi înșine și de ceilalți. Pentru a ne îmbunătăți starea, Korb recomandă să se dea un nume emoțiilor negative. Deci, să le descriem în câteva cuvinte sau folosind un limbaj simbolic alcătuit din metafore sau simplificări. Acest lucru necesită activarea cortexului prefrontal care reduce progresia disconfortului în sistemul limbic. În esență, descrierea unei emoții în unul sau două cuvinte ajută la reducerea emoției în sine. Așa că încercați să eliminați din vocabular fraze generice și indiferente precum „Mă simt rău/Mă simt bine/Am un sentiment de neliniște”, etc.. Pentru că nu înseamnă absolut nimic, doar îți dau un sentiment de confuzie și de a cei din jur. Ce nume ai da acestui „rău”? Tristeţe? Frică? Continuați să citiți
Citește și: Ce înseamnă culoarea inimii pe WhatsApp?
Luarea unei decizii și stabilirea obiectivelor de atins
Luați o decizie: Neuroștiința arată că luarea unei decizii reduce îngrijorarea și anxietatea și ajută la rezolvarea problemelor. Potrivit lui Korb: „Luarea unei decizii implică crearea de intenții și stabilirea obiectivelor de atins. Toate aceste activități fac parte din același circuit neuronal și angajează cortexul prefrontal într-un mod pozitiv. Luarea unei decizii ajută: ne schimbă percepția asupra lumii, deoarece se găsesc soluții la probleme. Cu toate acestea, nu este întotdeauna ușor să iei o decizie. A fi un perfecționist în căutarea constantă a soluției perfecte 100% poate fi foarte stresant.
Citește și: Cuvinte mici, impact mare: așa exprimi subtil afecțiunea reală
Zonele dureroase din creier
Nu scrieți. Căutați contactul fizic: Sentimentul de a fi lăsat afară activează zonele dureroase din creier. Prin contactul fizic, organismul eliberează oxitocină, un hormon important. Este un adevărat „medicament” pentru bunăstare, întrucât sistemul său activează endorfinele, reducând durerea. Desigur, nu este întotdeauna potrivit să atingeți oamenii, dar contacte scurte, cum ar fi strângeri de mână și bătăi pe spate, sunt de obicei acceptabile. Cu oameni apropiați, faceți cel mai mare efort pentru a le atinge mai des.” Prin urmare, a avea contact fizic este un act foarte puternic căruia nu îi acordăm suficientă importanță: ne face mai convingătoare, crește performanța. Continuați să citiți
Fericirea face parte din afectivitatea pozitivă. Ne amintește neurologul: totul este interconectat. Recunoștința ne îmbunătățește calitatea somnului, care reduce durerea fizică și îmbunătățește starea de spirit. Acest lucru reduce anxietatea și ne face mai buni să rămânem concentrați asupra lucrurilor și prin urmare să planificăm corect activitățile. Ajută la luarea deciziilor: reduce anxietatea și crește bucuria. Bucuria ne face mai probabil să fim recunoscători, iar de aici spirala începe din nou într-o buclă de feedback pozitiv. De asemenea, este perfect normal să nu te simți fericit tot timpul. Există ceva ce poți face pentru tine acum. Exersează.