Valul de căldură care a ținut Europa în tensiune timp de săptămâni începe, în sfârșit, să slăbească. Bilanțul climatic rămâne însă alarmant: în mai multe regiuni, temperaturile au depășit valorile obișnuite pentru această perioadă cu 5-6 grade, iar anul 2026 se conturează tot mai clar drept cel mai călduros an înregistrat vreodată.
De la finalul lunii iunie, o mare parte a continentului s-a confruntat cu zile în care mercurul a trecut de 35 de grade, dar și cu nopți tropicale, în care temperaturile nu au coborât sub 25 de grade. Potrivit sistemului EuroMomo, numai în ultima săptămână din iunie, căldura ar fi fost asociată cu aproximativ 10.000 de decese în Europa. Persistența fenomenului face ca expresia „val de căldură” să pară deja insuficientă.
2026 ar putea doborî recordul stabilit în 2024
Datele serviciului european Copernicus, raportate la observații climatice care încep din 1850, indică faptul că 2026 se îndreaptă spre un nou record absolut. Potrivit evaluărilor citate de Universitatea Columbia, chiar și în cazul în care temperaturile din lunile următoare ar reveni la media sezonieră, anul s-ar putea încheia drept cel mai fierbinte din seria istorică.
Nici acest record nu ar putea rezista prea mult. Instalarea fenomenului El Niño, legat de încălzirea periodică a apelor din Oceanul Pacific, ar putea împinge temperaturile globale și mai sus. Noaa estimează un episod deosebit de puternic, iar încălzirea apelor ar putea atinge niveluri excepționale în decembrie. În acest scenariu, 2027 ar putea depăși la rândul său anul 2026.
Vezi și: Urgență în largul coastei unei stațiuni populare. O ambarcațiune turistică a luat foc cu peste 100 de persoane la bord, inclusiv copii
Cel mai îngrijorător semnal este continuitatea acestei tendințe. Recordul actual aparține anului 2024, iar ultimii unsprezece ani sunt și cei mai călduroși unsprezece ani măsurați vreodată. Un studiu al Cnr și Universității din L’Aquila arată și o accelerare a încălzirii globale: din 2013-2014, ritmul mediu ar fi crescut de la aproximativ 0,17 la 0,4 grade pe deceniu.
Oceanele și gazele cu efect de seră mențin urgența climatică
Oceanele fac această criză și mai greu de oprit. Potrivit Copernicus, ele absorb aproximativ 90% din excesul de căldură acumulat în sistemul climatic și îl eliberează extrem de lent. Încălzirea nu se limitează la suprafață, ci pătrunde la adâncimi mari, contribuind la temperaturi ridicate inclusiv noaptea și în lunile mai reci.
La originea fenomenului se află, în principal, emisiile de gaze cu efect de seră, care continuă să crească. Raportul „State of the Climate 2025”, semnat de 625 de cercetători din 60 de țări, consemnează un nou maxim al concentrațiilor atmosferice. În 2025, nivelul de dioxid de carbon a ajuns la 435 de părți per milion, față de 278 la începutul erei industriale — o creștere de peste 50%.
Acumularea de CO2 reține în atmosferă o cantitate tot mai mare de radiație solară și reduce energia pe care Pământul o poate reflecta în spațiu. În același timp, albedoul terestru, monitorizat de NASA prin programul Ceres, continuă să scadă. Rezultatul este grav: planeta absoarbe tot mai multă energie, se încălzește în continuare, iar succesiunea recordurilor climatice pare departe de final.