Sari la conținut

Adăpostul antiatomic, rezistent la radiații, al unui pensionar din Sankt Pölten: ”Până la șase persoane pot rezista aici câteva zile”

26/10/2022 08:02

Știri Austria: Adăpostul antiatomic, rezistent la radiații, al unui pensionar. În unsprezece metri pătrați, austriacul Peter Stehlik ar putea supraviețui chiar și unui dezastru provocat de radiații. El are un adăpost în casa sa, mijlocul pădurilor din apropiere de Viena.
Peter Stehlik (78 de ani) din districtul Sankt Pölten este de mulți ani un funcționar al Asociației de Protecție Civilă a Austriei Inferioare cu trup și suflet și are un buncăr în pivnița sa.
Alertă de blackout în Austria: armata se pregătește pentru situații de urgență

Adăpostul antiatomic, rezistent la radiații, al unui pensionar

„Acesta este un adăpost, vă rog, nu-mi place deloc cuvântul buncăr”, precizează însă imediat experimentatul lucrător al protecției civile într-o conversație telefonică cu jurnaliștii de la Heute.

Publicația „Salzburger Nachrichten” a vizitat și inspectat adăpostul din Pădurea Vieneză și o descrie astfel: ”Trecem pe lângă un bar în pivniță, cu multă bere, și ajungem într-un colț subteran, unde ne așteaptă o ușă grea de fier. În spatele ușii masive se află un adăpost în toată regula, de puțin peste 11 metri pătrați”. „Până la șase persoane pot rezista aici câteva zile”, explică bărbatul de 78 de ani.

Cameră izolată fonic fără ferestre

Camera izolată fonic nu are ferestre. Doar câteva rafturi de lemn cu saltele și pături funcționează ca paturi suprapuse. Există mai multe canistre pentru apă potabilă și canalizare și o chiuvetă lângă ea, care poate fi atârnată, dacă este necesar. De asemenea, în adăpost are un radio (cu baterie sau manivelă), o toaletă, un mic aragaz electric cu două plite și o butelie cu gaz.

Peter Stehlik nu și-a petrecut niciodată noaptea în cameră: „Nu vreau„, explică el Asociației de Protecție Civilă. Cu ani în urmă, a petrecut două săptămâni cu 15 persoane într-un adăpost model din Viena, ca test. A fost greu, cald și sufocant, dar fezabil.

Ventilatorul cu manivelă este inima camerei

Inima „buncărului” este un aerator cu manivelă care poate fi acționat fie electric, fie manual. Aeratorul aspiră aerul purificat din exterior printr-un filtru de nisip. Acest lucru creează o suprapresiune în adăpost, care este menținută cât mai constantă posibil printr-o supapă de siguranță. „Acest lucru previne ca aerul contaminat să intre în adăpost și ca poluanții să fie inhalați”, spune Peter Stehlik.

Proviziile de hrană din afara adăpostului pot fi aduse în cameră într-un timp foarte scurt. „Trei minute fără oxigen, trei zile fără apă, trei săptămâni fără hrană – sunt fiecare o problemă”, știe foarte bine lucrătorul de la protecția civilă.

Obligatoriu în anii ’70

Pensionarul este unul dintre acei austrieci pentru care, atunci când și-au construit casa, codul de construcție prevedea încă o cameră la subsol, rezistentă la radiații, foc și resturi. Asta se întâmpla în anii ’70 și în timpul Războiului Rece. La acea vreme, scenariul de amenințare a unui război nuclear era foarte ridicat.

În anii 1990, acest regulament a fost abolit. În ciuda războiului actual din Ucraina, bătrânul speră că nu va fi nevoit să folosească niciodată adăpostul. Cel mai important lucru, spune el, este pregătirea. „Gestionarea crizelor pentru sine și pentru familia sa este responsabilitatea fiecărui individ și nu a autorităților”, a conchis Stehlik.

Salzburger Nachrichten, Heute, ZiarulRomanesc.at

Etichete: